Informații generale

Boala Alzheimer este o afecțiune neurodegenerativă progresivă care afectează memoria, gândirea și alte funcții cognitive, influențând treptat capacitatea persoanei de a-și desfășura activitățile zilnice. Este cea mai frecventă cauză de demență, însă demența nu este o consecință inevitabilă a îmbătrânirii.

Boala poate evolua diferit de la o persoană la alta. Pe lângă dificultățile de memorie, pot apărea probleme de limbaj, orientare, judecată, planificare sau schimbări de comportament și personalitate.

Deși în prezent nu există un tratament care să vindece boala Alzheimer, diagnosticul corect, îngrijirea adaptată nevoilor persoanei, tratamentele disponibile și sprijinul familiei pot contribui la gestionarea simptomelor și la menținerea calității vieții.

Contextul internațional și situația din România – Conf. Dr. Cristina Panea, medic primar neurolog, Spitalul Universitar de Urgeță Elias, președinte Societatea de Neurologie din România.

Semne timpurii

Uitarea ocazională nu înseamnă automat boala Alzheimer. Este important să observăm dacă apar schimbări persistente, neobișnuite pentru persoana respectivă, care se accentuează sau îi afectează viața de zi cu zi.

Printre semnele care merită evaluate medical se numără:

  • Uitarea informațiilor recente sau repetarea frecventă a acelorași întrebări.

  • Dificultatea de a găsi cuvintele potrivite sau de a urmări o conversație.

  • Dezorientarea în locuri cunoscute ori dificultatea de a aprecia timpul.

  • Probleme în organizarea activităților obișnuite, gestionarea banilor sau urmărirea unor instrucțiuni.

  • Rătăcirea obiectelor și dificultatea de a reconstitui pașii făcuți.

  • Schimbări persistente de dispoziție, comportament, inițiativă sau personalitate.

Ce este de făcut? Dacă observi astfel de schimbări la tine sau la cineva apropiat, discută cu medicul de familie și solicită o evaluare medicală. Nu aștepta ca dificultățile să devină severe. Simptomele pot avea mai multe cauze, unele tratabile, iar evaluarea este necesară pentru a le diferenția.

Tipuri de demență

Demența este un termen general care descrie afectarea funcțiilor cognitive suficient de importantă încât să interfereze cu viața de zi cu zi. Boala Alzheimer este cea mai frecventă cauză, dar există și alte forme. Uneori, aceeași persoană poate avea caracteristici ale mai multor tipuri de demență.

Cele mai frectent întâlnite forme: Alzheimer, demența vasculară, demența cu corpi Lewy, demența frontoteptorală. Aceste forme pot avea manifestări asemănătoare, dar evaluarea și abordarea terapeutică pot fi diferite. De aceea, stabilirea diagnosticului corect este esențială.

Boala Alzheimer

Se asociază frecvent cu dificultăți de memorare a informațiilor noi, care pot fi urmate de probleme de limbaj, orientare și organizare a activităților.

Demența vasculară

Este asociată cu afectarea circulației sanguine la nivelul creierului. Manifestările depind de zonele afectate și pot include dificultăți de planificare, atenție și gândire.

Demența cu corpi Lewy

Poate include fluctuații ale atenției și vigilenței, halucinații vizuale, tulburări de somn și simptome motorii asemănătoare celor din boala Parkinson.

Demența frontotemporală

Afectează în special comportamentul, personalitatea sau limbajul și poate apărea și la persoane mai tinere decât cele afectate de formele tipice de Alzheimer.

Diagnosticul precoce

Diagnosticul precoce înseamnă identificarea și evaluarea schimbărilor cognitive cât mai devreme, urmate de stabilirea cauzei acestora. Nu există un singur test care să confirme boala Alzheimer în toate cazurile. Diagnosticul este stabilit de medic pe baza istoricului medical, a simptomelor, a evaluării cognitive și, atunci când sunt indicate, a investigațiilor suplimentare.

Evaluarea poate include:

  • Discuția cu pacientul și, cu acordul acestuia, cu un membru al familiei.

  • Teste de memorie, atenție, limbaj și alte funcții cognitive.

  • Analize de sânge și alte investigații pentru identificarea unor cauze alternative.

  • Investigații imagistice, precum RMN sau CT cerebral, în funcție de situație.

  • Evaluare neuropsihologică și consulturi de specialitate, atunci când sunt necesare.

  • În anumite situații, teste pentru biomarkeri, inclusiv din lichidul cefalorahidian, sânge sau investigații PET, în funcție de indicația medicală și de disponibilitate.

Diagnosticul precoce poate oferi persoanei și familiei mai mult timp pentru a înțelege boala, a discuta opțiunile de tratament, a planifica îngrijirea și a lua decizii informate privind viitorul. De asemenea, poate permite evaluarea eligibilității pentru anumite terapii sau studii clinice!

De reținut: testele pentru biomarkeri nu sunt necesare tuturor persoanelor cu probleme de memorie. Alegerea investigațiilor se face individualizat, de către medic.

Genetica și riscul familial: Prezența bolii Alzheimer în familie poate ridica întrebări despre riscul pentru copii sau alte rude. Majoritatea cazurilor nu sunt determinate de o singură genă moștenită direct. Există însă factori genetici care pot influența riscul, iar formele familiale rare, cu debut precoce, necesită o evaluare specializată. Dacă ai rude apropiate diagnosticate cu Alzheimer și ești îngrijorat de propriul risc, discută cu un medic. Testarea genetică nu este necesară sau recomandată automat tuturor persoanelor cu istoric familial. În anumite situații, poate fi utilă consilierea genetică înainte de a lua o decizie privind testarea. Un istoric familial nu înseamnă că vei dezvolta în mod inevitabil boala!

Diagnosticul precoce – medic neurolog dr. Laura Dumitrescu, sef secție Neurologie I, Spitalul Clinic Colentina

Cum abordăm boala Alzheimer în cabinetul medicului de familie – Dr. Daciana Toma, medic de familie, vicepreședinte Societatea Națională a Medicilor de Familie.

Tratament

Tratamentul bolii Alzheimer se stabilește individualizat, în funcție de stadiul bolii, simptome, alte afecțiuni și obiectivele persoanei și familiei.

În prezent, există mai multe direcții de tratament:

  • Medicamente pentru simptomele cognitive: anumite medicamente pot ajuta la ameliorarea sau stabilizarea temporară a unor dificultăți de memorie și gândire.

  • Terapii care vizează mecanismele bolii: unele tratamente moderne, dezvoltate pentru anumite persoane cu Alzheimer în stadiu timpuriu, urmăresc încetinirea declinului cognitiv. Eligibilitatea, beneficiile și riscurile trebuie evaluate de specialiști.

  • Tratamentul simptomelor asociate: tulburările de somn, anxietatea, depresia sau agitația pot necesita evaluare și intervenții specifice.

  • Intervenții non-medicamentoase: stimularea cognitivă, activitatea fizică adaptată, menținerea relațiilor sociale, terapia ocupațională și adaptarea mediului pot contribui la funcționarea zilnică și la calitatea vieții.

Este important de subliniat că nu toate tratamentele sunt potrivite pentru toate persoanele. Nu începe, nu întrerupe și nu modifica tratamentul fără recomandarea medicului. Suplimentele promovate pentru memorie nu înlocuiesc tratamentul medical și trebuie discutate cu un profesionist din sănătate.

Tratamentul modern și opțiunile din România – Dr. Alina Blesneag, medic neurolog, Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj – Napoca

NOTĂ: Informațiile au scop educativ și nu înlocuiesc consultația, diagnosticul sau recomandările unui profesionist din sănătate.

Centre acreditate pentru diagnosticul precoce și tratamentul modern

În diagnosticul bolii Alzheimer au fost implicați până în prezent medicul de familie și psihiatrul, eventual geriat­rul și psihologul, diagnosticarea realizându-se în marea majoritate a cazurilor în stadii târzii ale bolii. În prezent avem însă o schimbare de paradigmă, care constă în trecerea de la un diagnostic bazat predominant pe simptome și teste cognitive la o abordare care integrează și biologia bolii. Diagnosticul precoce a intrat din 2026 în apanajul medicilor neurologi!

  • În cazul unui declin cognitiv mediu sau ridicat, adresarea se va realiza în continuare către medicii psihiatri.
  • În cazul unui diagnostic de declin cognitiv ușor este necesară adresarea către un medic neurolog specializat în boala Alzheimer, într-unul dintre centrele acreditate prezentate în harta de mai jos!

Fereastra de oportunitate scăzută pentru tratamentul modern care urmărește încetinirea declinului cognitiv, necesită un diagnostic rapid al declinului cognitiv și identificarea modificărilor specifice bolii Alzheimer, precum și o selectare a pacienților. În centrele de neurologie sunt investigati biomarkerii din sânge, lichidul cefalorahidian, analiza PET și este realizată o testare genetică. Acestea pot contribui, în situațiile indicate, la un diagnostic potențial mai precis și mai personalizat, iar identificarea persoanelor eligibile pentru tratament capătă o importanță mai mare. Totuși, biomarkerii trebuie interpretați în context clinic, nu izolat, iar utilizarea lor și accesul la terapia modernă (disponibilă în România, dar încă nedecontată) depind de indicațiile medicale și criteriile de eligibilitate.

În anul 2026 dispunem de 20 de centre pentru diagnosticul precoce și tratamentul modern în boala Alzheimer! Descoperă mai jos care este cel mai apropiat de domiciliul tău!

Prevenție și reducerea riscului

Conform raportului Comisiei Lancet din 2024 privind prevenția, intervenția și îngrijirea demenței, cei 14 factori de risc modificabili sunt: nivelul scăzut de educație, pierderea auzului, colesterolul LDL crescut, depresia, traumatismele cranio-cerebrale, inactivitatea fizică, diabetul, fumatul, hipertensiunea arterială, obezitatea, consumul excesiv de alcool, izolarea socială, poluarea aerului și pierderea vederii netratată. Potrivit raportului, abordarea acestor factori ar putea preveni sau întârzia aproape 45% dintre cazurile de demență la nivel global.

Prevenția bolii Alzheimer și factorii de risc  – Prof. Dr. Cătălina Tudose – medic primar psihiatru, președinte Societatea Română de Sprijin a Vârstnicilor și Suferinzilor cu Afecțiuni de Tip Alzheimer

Cum poți ajuta o persoană cu Alzheimer

Sprijinul începe cu respectarea demnității și autonomiei persoanei. Pe măsură ce boala evoluează, modul de comunicare și nivelul de ajutor necesar se pot schimba.

Câteva recomandări practice:

  • Caută sprijin pentru îngrijitor și împarte responsabilitățile, atunci când este posibil.
  • Observă schimbările bruște de comportament și discută-le cu medicul, deoarece pot indica și o problemă medicală acută.
  • Păstrează rutine previzibile și un mediu cât mai sigur.

  • Încurajează persoana să facă singură activitățile pe care încă le poate realiza.

  • Vorbește calm, cu propoziții scurte și clare.

  • Oferă timp pentru răspuns și evită să corectezi fiecare greșeală.

Îngrijirea unei persoane cu Alzheimer poate fi solicitantă emoțional și fizic. Familia și îngrijitorii au nevoie, la rândul lor, de informare, odihnă și sprijin.

Date despre Alzheimer în România

Conform datelor INSP, în anul 2023 au fost nou diagnosticate cu Alzheimer  în România 10.151 persoane (în creștere cu 30% față de 2019), numărul de persoane rămase în evidență la finalul anului fiind de 42.741 persoane.

Numărul persoanelor cu Alzheimer cu certificat de handicap, conform surselor ANPDPD din 2025, a fost de 15.394 persoane, din care 2.990 în București și Ilfov. Dintre acestea aveau încadrare în grad grav 11.586 persoane.

Abonează-te pentru a afla noutăți!

Dorești să fii la curent cu ultimele noutăți despre Alzheimer?